Extra info
Mai multe informații, pur și simplu dacă vă interesează...
Ce predam, istorie și legenda a sistemului, benefici, principilor, filosofia, ce este Wing Tun (Wing Chun), școala, nivele.
Intre istorie si legenda
WingTsun, "Frumoasa Primavara" - Istoria unei fascinante arte martiale
Cu greu gasesti o alta arta martiala cu asa origine si istorie fascinanta ca WingTsun Kung Fu. Aceasta arta este una din putinele arte martiale concepute de o femeie. Cercetarile intensive, in special ale lui GGM Leung Ting, au demonstrat ca povestile despre fondatoarea acestui stil, Ng Mui si eleva ei Yim Wing Tsun nu corespund cu datele istorice. Persoanele si datele istorice sunt amestecate cu traditia, agitatia politica si simbolismul asiatic. Cu toate acestea, legenda continua sa ne fascineze.
Manastirea Shaolinilor, cu mai bine de 250 de ani in urma, pe timpul Imparatului Yung Cheng (1723-1736) din Dinastia Ching
A fost un incendiu la manastirea Siu Lam pe cand era sub asediul soldatilor guvernului Manchu. Incidentul a dat nastere la doua povestiri diferite, care au fost transmise din generatie in generatie in doua grupuri de oameni din China. Una din ele, spusa in societatile secrete, relateaza ca asediul manastirii a fost ordonat de marii ofiteri ai guvernului Manchu, printere care se numarau: Chan Man Yiu, Wong Chun May si Cheung King Chow. Incendiul a fost executat de un om din interior, Ma Ning Yee, care s-a razbunat astfel pentru faptul ca a fost dat afara din manastire. Istoria ne spune ca singurii supravietuitori ai incendiului au fost cinci calugari care mai tarziu au creat organizatii secrete ce lucrau pentru Dinastia Ching. Cealalta poveste care este transmisa in cercurile de arte martiale din China de Sud, dezvaluie evenimente diferite, cu exceptia incendiului. Se spune ca numarul supravietuitorilor depasteste cinci si ca numele lor difera de asemenea. Totodata se spune ca in timpul incendiului, marea majoritate a calugarilor si discipolilor care erau talentati in arte martiale au fost fie asasinati, fie arsi. Printre supravietuitori se numarau si cei Cinci Intelepti, liderii celor cinci sisteme Siu Lam, care erau: calugarita Ng Mui, maestrul Pak Mei, maestrul Fung To Tak si maestrul Miu Hin si discipolii lor: Hung Hay Kwun, Fong Sai Yuk si Luk Ah Choy care s-au despartit si s-au ascuns. Unul din cei Cinci Intelepti ai manastirii Siu Lam si anume maestrul staret Chi Shin, care detinea cel mai mare numar de discipoli din manastire inainte de incendiu, i-a condus in lupta cu soldatii Manchu. Prin urmare el si discipolii lui favoriti: Hung Hay Kwun, Tung Chin Kun, Tse Ah Fook, erau urmariti de guvern. Pentru a nu fi prinsi, maestrul le-a ordonat discipolilor sa se desparta, dupa care el s-a deghizat in bucatarul de la "Barca Rosie".
Ng Mui creeaza un nou sistem de lupta
Ng Mui a fost singura femeie din manastirea Siu Lam si era cea mai in varsta dintre cei Cinci Intelepti. Era mai toleranta in privinta guvernului Manchu decat ceilalti calugari si irascibilii lor discipoli. Ea a pornit intr-o calatorie prin tara, dupa ce a avut loc incendiul, determinata sa nu mai aiba vreo legatura cu treburile mondene. Primul loc unde a poposit a fost templul "Cocorului Alb" din muntii Chai Ha. Acolo s-a concentrat pe budismul Zen, o secta a budismului original creat de Bodhidharma in timpul Dinastiilor de Nord si de Sud, si bineinteles asupra artelor martiale. Ea, la fel ca si ceilalti supravietuitori ai incendiului, nu a uitat niciodata prin ce experiente a fost fortata sa treaca de guvernul Manchu. Pe langa acestea, mai avea o grija: sa nu fie prinsa de guvern si de tradatorii din manastire. Trebuia sa gasesca o metoda prin care sa se apere de abilii tradatori ai templului Siu Lam. Stia ca ii poate invinge, deoarece in ultimii ani a reusit sa stapaneasca toate tehnicile Shaolin Kung-Fu. Cei care o ingrijorau pe fosta calugarita, erau tinerii care o depaseau in forta. Singura cale era sa creeze un stil nou care sa depasesca tehinicile Shaolin. Dar cum? Ce? Acestea erau intrebarile ei la timpul respectiv. Raspunsul ei a venit in ziua cand a fost martora la o lupta intre o vulpe si un cocor. Vulpea ataca cocorul cu labele, iar acesta se apara cu una din aripi si in acelasi timp lansa atacuri cu ciocul. Lupta a continuat sub observatia lui Ng Mui. Aceasta lupta a fost inspiratia necesara intemeierii unui nou sistem de lupta.
Calugarita shaolin si eleva ei
Ng Mui si Yim Wing Tsun o nativa din provincia Kwangtung, care dupa moartea mamei sale locuia cu tatal ei Yim Yee, tot un discipol al manastirii Siu Lam, au facut cunostinta intamplator. De la o varsta frageda a fost promisa lui Leung Bok Chau, un negustor din provincia Fukien. Yim Yee, invatand cateva tehnici la manastire, era pregatit sa sustina o cauza justitiara daca cumva aparea o oportunitate. Aceasta a sosit si astfel a fost implicat intr-un proces, dar a reusit sa scape, fugind impreuna cu fiica lui in muntii Tai Leung. Cu trecerea timpului. Yim Wing Tsun a devenit o tanara foarte apreciata pentru aspectul ei fizic si astfel problemele nu au incetat sa apara. Wong, un smecheras din provincie, s-a indragostit de frumoasa Wing Tsun si a cerut-o in casatorie, spunandu-i ca daca refuza o va obliga. Tatal ei, acum batran, nu putea face nimic pentru ea. Intre timp Ng Mui, care statea la templul Cocorului Alb, obisnuia sa coboare in sat pentru a-si face cumparaturile necesare. De fiecare data cand trecea pe langa magazinul lui Yim, obisnuia sa cumpere de acolo, devenind astfel prieteni. Intr-una din zile, cand veni la magazin, observa ca se petrece ceva ciudat cu tatal si fiica. Le-a ceru sa ii explice ce se intampla. Necazul familiei trezi in Ng Mui spiritul justitiar si se hotari sa ii ajute, dar nu prin invingerea lui Wong, deoarece nu vroia sa isi dezvaluie identitatea. A luat-o pe Yim la ea si a invatat-o artele martiale. Intr-o zi Ng Mui i-a spus lui Yim ca acum stapaneste sistemul Kung-Fu si ca poate sa plece inapoi la tatal ei si sa-l invinga pe Wong. Aceasta s-a intors la tatal ei si l-a provocat pe Wong la lupta. Acesta a acceptat bucuros, fiind sigur ca o va invinge si astfel o va castiga de sotie. Sfarsitul a fost contrar a ceea ce credea Wong. Yim l-a infrant foarte repede si astfel si-a castigat libertatea. Ng Mui a plecat intr-o calatorie prin tara, dar nu inainte de a-i aminti lui Yim sa nu spuna nimik despre identitatea ei si despre sistemul ce a invatat-o, avand grija sa aleaga un successor demn de acest sistem.
De la Yim Wing Tsun la Wong Wah Bo
Wing Tsun s-a casatorit cu logodnicul ei Leung Bok Chau si l-a invatat pe acesta noul sisitemul de lupta al lui Ng Mui. Acesta a denumit stilul "Wing Tsun Kuen" dupa sotia lui. Mai tarziu Leung Bok Chau l-a invatat tehnicile Wing Tsun-ului pe Leung Lan Kwai, un tanar osteolog.
Wong Wah Bo si Leung Yee Tei
Printr-o intamplare fericita, Leung Kwai a transmis mai departe cunostintele sale despre Wing Tsun lui Wong Wah, un actor. Leung Lan Kwai nu intentiona sa ia nici un discipol, dar caracterul si simtul justitiei al lui Wong Wah l-au convins. Maestrul Chi Shin, care a scapat din asediul manastirii Siu Lam, s-a deghizat ca bucatar la "Red Junk", pentru a nu fi arestat. A incercat sa mentina totul in secret, dar intr-un final si-a dezvaluit identitatea catorva oameni de incredere, care s-au unit si au incercat sa-l protejeze de guvern. Maestrul i-a invatat sistemul Siu Lam, pentru a-i pregati. Printre discipolii lui Chi Shin se gasea si un anume Leung Yee Tei, care era de meserie marinar. Maestrul Chi Shin era un expert in "Six-and-a-half-Point Pole Techniques" (bastonul lung) si l-a invatat si pe Leung Yee Tei. Deoarece Leung Yee Tei si Wong Wah Bo lucrau amandoi la Barca Rosie si isi admirau unul altuia tehnicile de lupta, au ajuns sa se instruiasca unul pe celalalt. Astfel a luat nastere un nou stil de exersare a bastonului lung: Chi-Kwun.
Leung Jan, regele Wing Tsun-ului
Leung Jan a fost provocat de nenumarate ori dar nu a fost infrant niciodata. La o varsta inaintata, Leung Yee Tei l-a luat ca discipol pe Leung Jan, un faimos doctor in medicina traditionala din provincia Kwangtung. Era foarte bun in meseria lui. In timpul liber ii placea atat sa citeasca cat si sa practice artele martiale. Nu ii placeau sistemele care implicau puterea fizica si forta bruta. Ii placeau acelea care se bazau pe abilitate si intelepciune, avand o infatisare simpla in acelasi timp. Cu timpul, datorita talentului lui, Leung Jan a castigat titlul de Rege al Wing Tsun-ului. Faima lui i-a adus multe provocari, castigandu-le pe toate.
Wah "Omul de Lemn", Leung Tsun si Wah "Schimbatorul de Bani"
Leung Jan, datorita interesului imens pentru artele martiale, a adoptat cativa discipoli, printre care se numarau si cei doi fii ai sai: Leung Tsun si Leung Bik, pe care ii antrena in fiecare zi dupa ce isi inchidea farmacia. Printre discipolii sai se numara si un anume Wah "Omul de Lemn". Langa farmacia lui Leung Jan era o casa de schimb valutar condusa de Chan Wah Shun, zis si Wah "Schimbatorul de Bani". Acesta isi dorea de mult timp sa invete Kung-Fu. Il admira pe Leung Jan si ar fi vrut sa il accepte ca discipol. In fiecare seara dupa ce linistea domnea pe strazi, obisnuia sa traga cu ochiul, printr-o crapatura din usa, la antrenamentul lui Leung Jan. Odata cu trecerea timpului era tot mai incantat de tehnicile lui Leung Jan, crescandu-i si dorinta de a invata de la acesta. Si-a luat inima in dinti si a mers la Leung Jan pentru a-l ruga sa il invete Wing Tsun, dar acesta l-a refuzat. Intr-o zi, cand Leung Jan era plecat, Wah "Omul de Lemn" a adus la farmacie un om deosebit de puternic. Singurul care se afla acolo era fiul mai mare a lui Leung Jan, Leung Tsun. Omul acela era de fapt Wah "Schimbatorul de Bani", care invata de mult timp pe ascuns Wing Tsun, prin crapatura usii. Leung Tsun a sugerat o lupta cu intrusul, pentru a-i testa nivelul. Leung Tsun nu s-a antrenat atat de intens ca si Wah "Schimbatorul de Bani". Acest lucru a avut ca rezultat infrangerea lui.
Wah "Schimbatorul de Bani" este acceptat ca discipol de Leung Jan
In aceeasi seara, Leung Jan a fost informat de cele petrecute in ziua respectiva. Leung Jan l-a interogat pe Wah "Omul de Lemn" despre cum a invatat prietenul lui, Wah "Schimbatorul de Bani" Kung Fu. Raspunsul acestuia l-a surprins. A trimis dupa Wah "Schimbatorul de Bani". Wah se temea ca nu cumva maestrul sa ii pedepsesca prietenul si l-a sfatuit pe acesta sa plece in satul lui natal in loc sa se prezinte la Leung Jan. Cand Wah s-a intors fara prietenul lui, Leung Jan a vrut sa stie de ce. Cand a auzit motivul si-a dat seama ca discipolul sau l-a inteles gresit. I-a explicat ca de fapt el vroia sa il testeze pe acesta, sa vada ce bagaj de cunostinte detinea si cat de talentat era. Wah, coplesit de bucurie, s-a indraptat grabit catre casa lui Wah "Schimbatorul de Bani" si l-a adus in fata maestrului sau. Dupa ce l-a observat cu atentie, Leung Jan l-a adoptat ca discipol.
Chan Wah Shun, primul instuctor al lui Yip Man
Datorita perseverentei si determinarii, Wah "Schimbatorul de Bani" invata foarte repede Wing Tsun. Lucrul acesta i-a adus faima si in curad oficialii guvernului Manchu au pus ochii pe el. Acesta a fost invitat sa ocupe un post de instructor sef in armata, dar a refuzat, spunand ca el nu priveste predarea Wing Tsun-ului ca pe o profesie. Pe cand avea 36 de ani, avea deja 16 discipoli, printre care si fiul sau Chan Yiu Min. Acesta, fiind singur la parinti, era foarte rasfatat de acestia, facea doar ce vroia si ajungea deseori in conflicte cu delicventii din oras, spre marea suparare a tatalui sau. Din acest motiv tatal sau nu l-a invatat cele mai avansate tehnici, in schimb i le-a predat nurorii sale. Ca urmare aceasta era mai buna decat Chan Yiu Min. Totusi, el stapanea foart bine tehnica Six-and-a-half Point Long Pole (bastonul lung). In urma turneului Celor 7 Provincii, a castigat titlul de "Regele Bastonului Lung al celor 7 Provincii". Trofeul, un baston memorial, l-a asezat la poarta gimnaziului sau, creat cativa ani mai tarziu. Dintre discipolii lui Wah "Schimbatorul de Bani", cel mai talentat era Ng Chung So, care a invatat de la el toate tehnicile si care l-a asistat pana la moarte. Pe cand avea 70 de ani, a inchiriat templul clanului Yip pentru a preda Wing Tsun Kung-Fu. Aici si-a adoptat cel de-al 16-lea discipol, si ultimul, care avea 13 ani. Acesta era destinat sa mosteneasca Sistemul Wing Tsun si sa il transmita in toate colturile lumii. La moartea sa, l-a lasat in grija celui de-al 2-lea discipol al sau, Ng Chung So. Dupa moartea lui Wah, a aparut o perioada de declin in transmiterea Wing Tsun-ului. Nici unul dintre discipolii sai, in afara de ultimul, Yip, nu se mai preocupa de Wing Tsun. Cand acesta a ajuns la varsta de 16 ani, Wing Tsun-ul a reinviat. Acea perioada a devenit Epoca de Aur a Wing Tsun-ului. Yip a devenit cel mai cunoscut maestru de Wing Tsun: Yip Man - Marele Maestru al Wing Tsun Kung Fu .
Rădăcinile filosofice ale Wing Tsun
Rădăcinile
filosofice ale Wing Tsun
O străveche zicală din China spune că la începutul timpului, au existat doar cerul și pământul, care este, Yang și Yin, printre ei a apărut apoi Omul, simbolul de excelență al unui echilibru perfect între Yin și Yang.
O străveche zicală din China spune că la începutul timpului, au existat doar cerul și pământul, care este, Yang și Yin, printre ei a apărut apoi Omul, simbolul de excelență al unui echilibru perfect între Yin și Yang.
Triada
Cerul-Omul-Pământul simbolic reprezintă o subdiviziune regăsită în
tot ceea ce există, și constituie unul dintre marile principii exprimate în
filozofia chineză: totul (un copac, o lucrare de arhitectură, un tablou, o
poezie ...) să fie în armonie cu energia și legile universului trebuie să
includă o porțiune care corespunde Cerului (Yang), una corespunzătoare
Pământului (Yin) și un al treilea care corespunde omului, care reprezintă un
echilibru intermediar între cele două polarități ale energiei .
Tot ce îndeplinește aceste cerințe este în armonie cu Tao, marea lege a Universului, și este destinat să dureze în timp, aducând beneficii și efectuand în mod eficient funcția pentru care a fost creat.
Chiar si Wing Tsun îndeplinește acest principiu dovedindu-se astfel un sistem foarte cuprinzător și echilibrat.
De fapt, aceasta se bazează pe trei rădăcini filozofice, departe de a fi de referințe abstracte și teoretice, de fapt, acestea afectează concret practica:
- Budismul, care ne învață starea mentală corectă pe care practicianul trebuie să o aibă în timpul practicii, în timpul luptei sau în timpul antrenamentului, și că, prin urmare, corespunde la cer.
Tot ce îndeplinește aceste cerințe este în armonie cu Tao, marea lege a Universului, și este destinat să dureze în timp, aducând beneficii și efectuand în mod eficient funcția pentru care a fost creat.
Chiar si Wing Tsun îndeplinește acest principiu dovedindu-se astfel un sistem foarte cuprinzător și echilibrat.
De fapt, aceasta se bazează pe trei rădăcini filozofice, departe de a fi de referințe abstracte și teoretice, de fapt, acestea afectează concret practica:
- Budismul, care ne învață starea mentală corectă pe care practicianul trebuie să o aibă în timpul practicii, în timpul luptei sau în timpul antrenamentului, și că, prin urmare, corespunde la cer.
- Taoismul,
care învață practicianul utilizarea corectă a corpului și a puterii sale, în
conformitate cu principiile maleabilitatii și
armoniei opușilor și care corespunde desigur, la Pământ.
- Confucianismul,
care, cu principiile sale, reglementează relațiile umane și ierarhice între
practicieni (considerate ca aparținând unei familii unice,mare), precum și
atitudinea și acțiunile care trebuie luate împotriva întregii omeniri, care
corespunde, desigur, omului.
Aceste trei rădăcini sunt la fel de importante și indispensabile pentru invatarea cu succes a Wing Tsun și ca practician trebuie să le trateze și să le dezvolte fără a penaliza nici una dintre ele, în caz contrar Wing Tsun va fi instabil și nesigur, deoarece este ca o masă mică, fără un picior.
Este important de remarcat faptul că nu vorbim de un tip de cunoaștinta intelectuală, sau teoretica de principiile exprimate de aceste doctrine ci să se aplice concret în practica de zi cu zi și cu reacție la agresiuni, principiile exprimate de aceste doctrine.
Aceste trei rădăcini sunt la fel de importante și indispensabile pentru invatarea cu succes a Wing Tsun și ca practician trebuie să le trateze și să le dezvolte fără a penaliza nici una dintre ele, în caz contrar Wing Tsun va fi instabil și nesigur, deoarece este ca o masă mică, fără un picior.
Este important de remarcat faptul că nu vorbim de un tip de cunoaștinta intelectuală, sau teoretica de principiile exprimate de aceste doctrine ci să se aplice concret în practica de zi cu zi și cu reacție la agresiuni, principiile exprimate de aceste doctrine.
De fapt,
în filozofia orientala nu a existat niciodată
activității pur si simplu speculative, care să fie exercitate în
Academii închise, ci o cercetare interioara fascinanta și plina de viață al
cărei scop, foarte practic, a fost întotdeauna să conducă individul sa
descopere un trai mai bun.
Pentru a
intelege cat de mult este concret si directa legatura acestor
învățături cu practica unei adevărate artă marțială, sa ne
gandim câte de multe șanse de succes ar fi într-o luptă reală, un
practicant cu tehnica excelenta, cu mișcări fluide si în
acelaș timp puternice, dar paralizat de frică sau
orbit de furie, sau mai rău, cu minte ocupata formulând strategii
de atac și de apărare complexe ... Toată tehnica lui
superba ar rămâne neexprimata, închisa
în corpul său de către propria sa starea mentală.
Asemenea
ruina, o sa întâlnesca cel care, în posesia unui bun
control al propriei minți (Cerul-Yang), este apoi în imposibilitate de a
utiliza în mod eficient corpul (Pamant-Yin).
Cerul si
Pamantul nu pot supraviețui unu fără cealalt.
Dezvoltarea atitudinilor la nivel omului, nu este mai puțin importanta : eficacitatea cultivata și obținuta fără maturizarea dreapta a dispoziție omului, este ca o armă încărcată în mâinile unui copil. Ar fi doar un pericol pentru toată lumea.
Dezvoltarea atitudinilor la nivel omului, nu este mai puțin importanta : eficacitatea cultivata și obținuta fără maturizarea dreapta a dispoziție omului, este ca o armă încărcată în mâinile unui copil. Ar fi doar un pericol pentru toată lumea.
Un bun
profesor de Wing Tsun ar trebui să aprofundeze cunoașterea
acestor doctrine,suficient pentru a ști cum să transmită studenților
principiile de bună practică.
- Budismul, (Cerul-Yang). Fondatorul acestui sistem a fost Siddhartha Gautama, poreclit Buddha iluminatul, un prinț născut în secolul al șaselea A.C. într-un stat mic la granița dintre India și Nepal.
Invățătura sa vine de la observația că viața este durerea; durerea este întotdeauna generată de dorința (de a fi și de a avea) și pot fi eliminate numai prin stingerea ultimului (de a avea). Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne conformam viața la opt reguli ( "Calea Octuplă") dupa cum urmeaza:
- Budismul, (Cerul-Yang). Fondatorul acestui sistem a fost Siddhartha Gautama, poreclit Buddha iluminatul, un prinț născut în secolul al șaselea A.C. într-un stat mic la granița dintre India și Nepal.
Invățătura sa vine de la observația că viața este durerea; durerea este întotdeauna generată de dorința (de a fi și de a avea) și pot fi eliminate numai prin stingerea ultimului (de a avea). Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne conformam viața la opt reguli ( "Calea Octuplă") dupa cum urmeaza:
Înțelegerea corecta (adevărul de mai sus)
Intentie corectă (de a urma această cale)
Percepția corectă (situația noastră)
Efortul corect (a găsi întotdeauna energia necesară pentru a persevera)
Vorbire corecta (pe cale amiabilă și sincer)
Acționare corecta (a face totul în cel mai bun mod)
Trăire
corecta (într-un mod onest și demn)
Meditație corectă (pentru a absorbi adevărul)
Meditație corectă (pentru a absorbi adevărul)
Budismul
ne învață că toate bunurile pământești nu sunt permanente și, prin urmare,
dorințele noastre sunt întotdeauna destinate a fi, mai devreme sau mai târziu,
într-o măsură mai mare sau mai mică, neîmplinite, prin urmare, suferința
care caracterizează existența umană. Într-adevăr, o examinare atentă a
lucrurilor dovedește că ceea ce noi numim realitate nu este altceva decât un
ansamblu in continuă schimbare, mutare de forma : o pură iluzie.
Adevărul este după și pentru a ajunge la el, gândirea rațională este puțin sau nimic utila, studiul, așa-numita reflecție. Acesta trebuie să fie "prinsa", printr-un act cognitiv al naturii intuitiv, o înțelegere imediată , sărind labirinturi și înșelălatorii ale minții, considerată ea însăși o sursă de erori și de ignoranță.
Adevărul este după și pentru a ajunge la el, gândirea rațională este puțin sau nimic utila, studiul, așa-numita reflecție. Acesta trebuie să fie "prinsa", printr-un act cognitiv al naturii intuitiv, o înțelegere imediată , sărind labirinturi și înșelălatorii ale minții, considerată ea însăși o sursă de erori și de ignoranță.
Și aceasta
este natura "iluminata", realizata de Buddha și că fiecare
om înțelept trebuie să urmărească și să realizeze.
Pe baza acestor învățături și altele, relevante în special ciclul de naștere și de moarte (Samsara), in care este de fapt închisa fiecare ființă vie, sunt structurate de-a lungul secolelor diferiți curenți și școlile din cadrul budismului. Cea care, fără îndoială, a influențat în mod direct dezvoltarea și practicarea artelor marțiale este budismul Chan (Zen în japoneză).
Pe baza acestor învățături și altele, relevante în special ciclul de naștere și de moarte (Samsara), in care este de fapt închisa fiecare ființă vie, sunt structurate de-a lungul secolelor diferiți curenți și școlile din cadrul budismului. Cea care, fără îndoială, a influențat în mod direct dezvoltarea și practicarea artelor marțiale este budismul Chan (Zen în japoneză).
Această
școală respinge aspectele devotionale și religioase ale practicii și neagă
orice importanță in gândirea rațională, îndemnând în
schimb individul să descopere prin meditație adevărurile tuturor
lucrurilor și natura lor de Buddha.
În Zen,
maestrul de multe ori propune ucenicului său ghicitori absurde și fără o
soluție (Kung 'sau un Koan) să-l facă să înțeleagă că gândirea
rațională este un obstacol în procesul cognitiv și care trebuie să fie depășit.
Preocupări, considerații logice, strategii, planuri de viață, temeri și alte
emoții, doar ne împiedică să vedem adevărul că există întotdeauna și este
peste tot. Meditând pe "aici" și "acum", stingând fluxul
neobosit de gândire, individul poate instinctiv sa-l înțeleagă, în mod
intuitiv și sa ajunga la Iluminare.
În toate
textele de arte marțiale este citată aproape întotdeauna relația strânsă care
există între aceste discipline și budismul Chan (Zen). Unii autori și unele
școli chiar moderne de Budo au ajuns chiar să susțina că Zen, și
anume căutarea de iluminare spirituală, este scopul real al practicii și nu
dezvoltarea eficacității în luptă. Cine declară că urmărește acest ultim
scop, este adesea marginalizat și tratat ca o persoană care nu înțelege
nimic și care nu a fost în măsură să vadă decat aspectele cele mai grosiere și
externe ale artelor martiale ... Opusul este adevărat..
Unicul
scop al artelor martiale este de a pune individul într-o poziție de a
supraviețui în luptă și apoi să prevaleze asupra adversarilor lor. Pentru acest
scop au fost create, proiectate și perfecționate de-a lungul secolelor în
fiecare parte a lumii, aceste discipline.
Dar, în aceste condiții, care poate fi legătura dintre ei și o doctrină atât de profund toleranta și pacifistă ca budismul? Tehnici dezvoltate pentru a fi cele mai distructive și mai moartale posibil, ce ar putea avea în comun cu o credință spirituală care se situează în partea superioară a valorilor morale ca respectul pentru viață și non-violență?
În ciuda aparentelor și contradicțiilor aceste legături sunt numeroase și profunde.
În Wing Tsun se referă atât la atitudinea interioară pe care practicianul trebuie să posede în timpul formării de zi cu zi și în timpul lungii sale ucenicii , este starea mentală pe care el ar trebui să o aibă în timpul unei reacții la agresiune.
Dar, în aceste condiții, care poate fi legătura dintre ei și o doctrină atât de profund toleranta și pacifistă ca budismul? Tehnici dezvoltate pentru a fi cele mai distructive și mai moartale posibil, ce ar putea avea în comun cu o credință spirituală care se situează în partea superioară a valorilor morale ca respectul pentru viață și non-violență?
În ciuda aparentelor și contradicțiilor aceste legături sunt numeroase și profunde.
În Wing Tsun se referă atât la atitudinea interioară pe care practicianul trebuie să posede în timpul formării de zi cu zi și în timpul lungii sale ucenicii , este starea mentală pe care el ar trebui să o aibă în timpul unei reacții la agresiune.
Studiul
Wing Tsun incepe cu Siu Nim Tau, această formă antică este cea care arată cel
mai mult influența budismului în sistemul nostru. În acesta studentul incet și
cu o concentrație totală, doar cu o singură mișcare de fiecare data. Mintea lui
nu ar trebui să fuga la tehnica următoare, ci doar să fie atent la ceea ce face
brațul, chiar fără a pune la îndoială sensul sau, sau utilitatea lui practică.
În acest sens, practicantul se concentrează pe "aici" și
"acum" și scapă de orice fel de îngrijorare, prezent, trecut și
viitor.
Această condiție mentală este singura care, într-o condiție reala de luptă, poate permite să se aplice în mod eficient lecțiile învățate.
Această condiție mentală este singura care, într-o condiție reala de luptă, poate permite să se aplice în mod eficient lecțiile învățate.
Atunci când
reacționează, de fapt, expertul de Wing Tsun nu decide în prealabil la
mișcările sau combinațiile pe care le va efectua: tehnica lui este consecința,
moment de moment, de acțiune a adversarului său. Pentru a se realiza acest
lucru, nu numai trupul, ci și mintea lui trebuie să
păstreze "neutralitate", evitând să se umple cu planuri și
strategii arbitrare, ci pastrandu-se "goala",
doar pentru a primi mesaje senzoriale provenind din acele părți ale corpului in
contact cu adversarul și care să conțină informațiile privind direcția și
intensitatea forțelor agresive.
În Wing Tsun înveti cum să iti limpezești mintea și sa trăiesti numai în momentul de față prin atingerea unei stări psihice de receptivitate maximă și libertate similară cu cea a artistului atunci când creează.
- Taoism, (Pământ, Yin). Taoismul a început ca o miscare filosofică și doar dupa ea devine o religie adevărată, de fapt Îndepărtându-se de propriu conținut original. Vom vorbi doar de Taoismul ca de o filozofie.
Fondatorul său este considerat Lao Tzu (însemnând "Maestrul Lao"), că tradiția se datează între secolele al șaselea și al cincilea A. C. așadar, făcându-l contemporan cu Confucius și plasând-o în asa spusa "perioada de primăvară și de toamnă" sub dinastia Zhou.
La el este atribuit "Tao Te Ching" (Cartea Căii și virtute), care conține principiile de bază ale acestei doctrine.
Lovit de frumusețea, armonia și perfecțiunea spontană a naturii, Lao Tzu (care este creditat cu o viață ascetica si solitară) percepe, în ea existența unui principiu care este în același timp transcendent și iminent în comparație cu universul. El a numit acest principiu absolut "Tao", ceea ce înseamnă "cale-Regula", deoarece aceasta nu este numai cauza existentei tuturor lucrurilor și natura lor profundă și autentică, dar, de asemenea, originea legilor naturale care guvernează armonia,ordinea cosmică.
"Tao nu face nimic și totuși realizează totul", spune Lao Tzu în Tao Te Ching, iar omul ar trebui să se predea lui Tao sa lucreze cu natura si sa nu lupte impotriva ei.
Natura corespunde termenului chinezesc "Tsu Jau", care înseamnă literal ceea ce este natural, ceea ce se întâmplă în mod spontan. Pentru a participa la armonia universală, individuală trebuie să fie conforma cu cursul natural al evenimentelor, devenind spontan și evitând să acționeze cu forța.
În Wing Tsun înveti cum să iti limpezești mintea și sa trăiesti numai în momentul de față prin atingerea unei stări psihice de receptivitate maximă și libertate similară cu cea a artistului atunci când creează.
- Taoism, (Pământ, Yin). Taoismul a început ca o miscare filosofică și doar dupa ea devine o religie adevărată, de fapt Îndepărtându-se de propriu conținut original. Vom vorbi doar de Taoismul ca de o filozofie.
Fondatorul său este considerat Lao Tzu (însemnând "Maestrul Lao"), că tradiția se datează între secolele al șaselea și al cincilea A. C. așadar, făcându-l contemporan cu Confucius și plasând-o în asa spusa "perioada de primăvară și de toamnă" sub dinastia Zhou.
La el este atribuit "Tao Te Ching" (Cartea Căii și virtute), care conține principiile de bază ale acestei doctrine.
Lovit de frumusețea, armonia și perfecțiunea spontană a naturii, Lao Tzu (care este creditat cu o viață ascetica si solitară) percepe, în ea existența unui principiu care este în același timp transcendent și iminent în comparație cu universul. El a numit acest principiu absolut "Tao", ceea ce înseamnă "cale-Regula", deoarece aceasta nu este numai cauza existentei tuturor lucrurilor și natura lor profundă și autentică, dar, de asemenea, originea legilor naturale care guvernează armonia,ordinea cosmică.
"Tao nu face nimic și totuși realizează totul", spune Lao Tzu în Tao Te Ching, iar omul ar trebui să se predea lui Tao sa lucreze cu natura si sa nu lupte impotriva ei.
Natura corespunde termenului chinezesc "Tsu Jau", care înseamnă literal ceea ce este natural, ceea ce se întâmplă în mod spontan. Pentru a participa la armonia universală, individuală trebuie să fie conforma cu cursul natural al evenimentelor, devenind spontan și evitând să acționeze cu forța.
Acesta
este principiul Wu Wei, adică "nici o acțiune", un concept care a
fost adesea interpretată de către cititori putin atenți ca "O îndemnare de
renunțare și la apatie", care trebuie să fie înțeleasă în sensul
de a nu acționa contrar devenind universala .
"Acțiunile
forțate sunt în contradicție cu Tao", explică de fapt Lao
Tzu, "si numai în cazul în care totul este lăsat să meargă în funcție
de calea lui naturală, va exista armonie în univers".
Un alt
concept important al acestei doctrine este că în ceea ce privește așa-numita
"armonia contrariilor." În ochii taoiști, de fapt, întregul univers a
apărut sprijinit de alternanța echilibrată și coexistența perechilor de
contrarii, cum ar fi: zi și noapte, căldură și frig, mișcare și nemișcare ...
Lao Tzu și discipolii săi au contemplat admirand măreția și armonia naturii care reflectă Tao și s-au identificat cu ea întotdeauna încearcand să-l acomodeze si sa nu-l modifice cu acțiunile lor.
Omul trebuie să înțeleagă și să accepte existența contrariilor, deoarece este doar un echilibru corect între tendintele opuse care identifică binele și armonia.
Acest sistem de gândire poartă, prin urmare, la un ideal de moderare, cercetand modul potrivit, si apropiindu-se asa la gândirea lui Confucius.
Daca budismul, prin conceptul de "goliciune", afectează starea mentală (Cerul-Yang), că practicantul trebuie să aibă în timpul unei lupte, taoism, cu principiile sale de "non-opoziție și armonia contrariilor", Sugerează care ar trebui să fie utilizarea corectă a corpului și a forței (Pământ-Yin) în timpul luptei.
Lao Tzu și discipolii săi au contemplat admirand măreția și armonia naturii care reflectă Tao și s-au identificat cu ea întotdeauna încearcand să-l acomodeze si sa nu-l modifice cu acțiunile lor.
Omul trebuie să înțeleagă și să accepte existența contrariilor, deoarece este doar un echilibru corect între tendintele opuse care identifică binele și armonia.
Acest sistem de gândire poartă, prin urmare, la un ideal de moderare, cercetand modul potrivit, si apropiindu-se asa la gândirea lui Confucius.
Daca budismul, prin conceptul de "goliciune", afectează starea mentală (Cerul-Yang), că practicantul trebuie să aibă în timpul unei lupte, taoism, cu principiile sale de "non-opoziție și armonia contrariilor", Sugerează care ar trebui să fie utilizarea corectă a corpului și a forței (Pământ-Yin) în timpul luptei.
Tao Te
Ching este foarte clar în această privință; "Flexibilitatea
și pliabilitatea" câștiga impotriva forța bruta.
Reacționând
la un atac, expertul de Wing Tsun se mișcă direct și rapid spre agresorul său,
iar dacă nu întâlnește rezistență, îl va lovi cu siguranță. În acest fel, el
este ca un curs de apă care coboară impetuos în jos și că, dacă nu întâlnește
obstacole, merge direct în mare, scopul final.
Dacă pe această cale bratele practicantului sunt împiedicate în mod serios de agresor, el nu va încerca să forțeze blocul cu forța (cu riscul de a ceda unei forțe mai mari), ci va folosi flexibilitatea pentru a "lăsa să treacă" energia care vine la el și poate, imediat după aceea, să atingă ținta.
Acest mod de a acționa este o aplicație perfectă a principiului taoist al lui Wu Wei și găsește nenumărate exemple în natură. De asemenea, nu înseamnă să cedezi, să cedați, să fiți zdrobiți, ci pur și simplu să nu fiți în dezacord cu devenirea universală.
Practicantul de Wing Tsun nu luptă împotriva puterii adversarului său, ci armonizează cu el, o folosește pentru propriul său beneficiu și o întoarce înmulțit la agresor. El reușește să facă acest lucru aplicând principiul taoist al armoniei contrariilor: cu cât este mai mare energia pe care o presează și cu atât mai mult el trebuie să cedeze și în timp ce o parte a corpului său "se golește" elastic pentru a permite trecerea undei completă, celălalt devine simultan activ și atinge ținta. Energia agresorului a fost folosită în același timp ca să se apere și să lovească!
"Luptă împotriva adversarului tău, nu împotriva puterii lui"
Dacă pe această cale bratele practicantului sunt împiedicate în mod serios de agresor, el nu va încerca să forțeze blocul cu forța (cu riscul de a ceda unei forțe mai mari), ci va folosi flexibilitatea pentru a "lăsa să treacă" energia care vine la el și poate, imediat după aceea, să atingă ținta.
Acest mod de a acționa este o aplicație perfectă a principiului taoist al lui Wu Wei și găsește nenumărate exemple în natură. De asemenea, nu înseamnă să cedezi, să cedați, să fiți zdrobiți, ci pur și simplu să nu fiți în dezacord cu devenirea universală.
Practicantul de Wing Tsun nu luptă împotriva puterii adversarului său, ci armonizează cu el, o folosește pentru propriul său beneficiu și o întoarce înmulțit la agresor. El reușește să facă acest lucru aplicând principiul taoist al armoniei contrariilor: cu cât este mai mare energia pe care o presează și cu atât mai mult el trebuie să cedeze și în timp ce o parte a corpului său "se golește" elastic pentru a permite trecerea undei completă, celălalt devine simultan activ și atinge ținta. Energia agresorului a fost folosită în același timp ca să se apere și să lovească!
"Luptă împotriva adversarului tău, nu împotriva puterii lui"
- Confucianismul,
(om-echilibru → Yin/Yang). Gong Fu Zi (sau Kung Fu Tzu), latinizat de Iezuiti ca
Confucius, s-a născut în anul 551 î.Hr. În Principatul Lu și a murit în 479. A
trăi într-o perioadă de decădere morală și o criză politică gravă, și gândirea
lui a fost cel mai mult spre sfera socială a existenței în căutarea acelor
valori care ar trebui să constituie fundamentul adevărat al coexistenței umane.
Predarea lui a influențat profund cultura și costumul poporului chinez,
răspândindu-se dincolo de granițele imperiului și implicând popoare și națiuni
vecine.
Ceremonialitatea
proverbială a orientalilor este o moștenire directă a învățăturii lui
Confucius, care a subliniat importanța, pentru a trăi relațiile umane
potrivite, a tuturor manifestărilor educației, curtoaziei și respectului. Fără
ei, coexistența ar fi neplăcută și brutală, iar apropierea altor ființe umane
nu ar fi o sursă de bucurie și bunăstare, ci numai de probleme și conflicte.
Aceste
ritualuri (Li), explică Confucius, nu trebuie totuși să fie formalități goale
sau, mai rău, expresii de ipocrizie, ci o manifestare sinceră a acelei
dispoziții umane bune și iubitoare (Jen) care ar trebui să constituie
atitudinea interioară a fiecărui om spre colegii lor.
Jen și Li, așa cum am văzut, sensibilitatea umană și rit, fac ca celelalte două virtuți umane să fie un corolar natural: Hsiao, pietatea filială și onestitatea. Este evident că cei care sunt sensibili și respectuoși pentru întreaga omenire nu pot fi în primul rând propria lor familie și bătrânii lor. Este la fel de evident că o persoană care hrănește în sine asemenea sentimente face totul în viață cu neprihănire și onestitate.
Complexul ritual, alcătuit din inchinari, salutări și respectari, care trăiesc astăzi în școlile artelor marțiale orientale, provine din învățătura lui Confucius.
Jen și Li, așa cum am văzut, sensibilitatea umană și rit, fac ca celelalte două virtuți umane să fie un corolar natural: Hsiao, pietatea filială și onestitatea. Este evident că cei care sunt sensibili și respectuoși pentru întreaga omenire nu pot fi în primul rând propria lor familie și bătrânii lor. Este la fel de evident că o persoană care hrănește în sine asemenea sentimente face totul în viață cu neprihănire și onestitate.
Complexul ritual, alcătuit din inchinari, salutări și respectari, care trăiesc astăzi în școlile artelor marțiale orientale, provine din învățătura lui Confucius.
În Wing
Tsun se simte mai ales: practicienii WT, de la cel mai mic la cel mai înalt
grad, sunt considerați cu adevărat aparținând unei familii mari, ceea ce dă o
conotație deosebită relației dintre ele. Profesorii, de exemplu, nu sunt pentru
studenți niste simpli antrenori, așa cum se întâmplă într-o structură
de matriță occidentală, ci pe membrii mai în vârstă ai aceleiași familii.
Aceasta
înseamnă că ei se vor angaja în predarea cu dragoste și dedicare, așa cum îi
vor face față de frații mai mici sau copiii lor, încercând în orice caz să-i
ajute să-și depășească dificultatea inevitabilă pe care învățarea o implică. Pe
de altă parte, elevii se vor întoarce la profesorii lor cu aceeași încredere și
respect pe care le-ar avea și pentru frații mai mari sau pentru părinții lor.
Pe ambele părți, în orice caz, relația nu trebuie să fie niciodată trăita pe
considerații bazate pe bani sau a legilor pieței.
În cele din urmă, toți practicienii sunt considerați frați și, prin aceasta, ar trebui să evite intrarea în logica competitivității și a geloziei, dar să fie întotdeauna dispuși să ofere ajutor reciproc și sprijin. Este inutil să adăugăm că aceeași dispoziție bună este cultivată împotriva întregii omeniri. În acest fel, practica lui Wing Tsun devine o adevărată Scală de Viață și valori umane și nu este niciodată un exercițiu de exerciții violente bieca.
În cele din urmă, toți practicienii sunt considerați frați și, prin aceasta, ar trebui să evite intrarea în logica competitivității și a geloziei, dar să fie întotdeauna dispuși să ofere ajutor reciproc și sprijin. Este inutil să adăugăm că aceeași dispoziție bună este cultivată împotriva întregii omeniri. În acest fel, practica lui Wing Tsun devine o adevărată Scală de Viață și valori umane și nu este niciodată un exercițiu de exerciții violente bieca.
Ce este WingTsun
Wing Tsun este
auto-apărare, în forma sa cea mai pura
· Ea nu se bazează pe
forța fizică pentru a permite persoanelor vulnerabile să se apere.
· Ea îi învață cum să-și
folosească forța adversarului si să o folosească împotriva
lui. Mișcările sale de autoapărare derivă din reflecții care sunt
stabilite în mod mecanic și direct de adversar.
· Acesta poate fi învățat
într-un timp scurt în scopul apărării personale, și în profunzime în timp, în
aspectele sale reale de arte marțiale tradiționale chineze.
· Satisface nevoile celor
care doresc să răspundă la forța cu forța corespunzătoare, și prin urmare, se pretează
pentru a fi utilizat de aplicare a legii și de securitate.
· Wing Tsun este un sistem
complet de auto-apărare. Semnificația ei rezidă mai puțin în evoluție
stilistică, ci în totalitatea revoluționară a conceptelor. Nemijlocirea,
numărul mic de mișcări folosite, naturaletea si inteligenta motorie face Wing
Tsun cel mai rapid și ingenios sistem de auto-apărare.
Wing Tsun-ul este un
stil chinezesc, care prin tehnicile sale de luptă de contact oferă şanse şi
persoanelor cu un fizic mai slab împotriva unui adversar mai puternic. Conţine
tehnici care oferă eficienţă maximă într-o luptă reală prin simplicitate și dinamică.
O caracteristică
importantă a stilului este teoria simultaneității. Tehnicile de atac şi de
apărare se efectuează simultan pentru a economisi timp şi pentru a opri atacul
adversarului înainte ca situația să iasă de sub control. În timpul unei lupte,
întotdeauna ne poziționăm faţă-n faţă cu adversarul astfel putem folosi ambele
mâini cu eficienţă echivalentă şi în același timp eliminând părțile oarbe
(părți ale corpului care sunt greu de apărat, ex: spatele).
În Wing Tsun atacul se
axează pe părţile sensibile ale corpului care nu pot fi antrenate (ochi, nas,
gât, testicule, ureche etc.) deoarece cu efort minim se produce daună maximă.
Tehnicile se efectuează fluent și simultan, fără oprire, astfel adversarul este
forţat în defensivă. La contraatac ne folosim de forţa adversarului. Conducând
acea forţă și adăugând forța noastră reușim să reducem efortul depus și creștem
puterea atacului nostru.
Tehnicile sunt destul
de simple, nu necesită flexibilitate sau acrobaţii.
a. Poziția:
Este una înaltă, stabilă
şi flexibilă. Practicantul Wing Tsun este întotdeauna faţă în faţă cu
adversarul,având mâinile poziționate pe linia de mijloc (dintre practicant si
adversar) pentru a se putea apăra și ataca cu ambele mâini simultan şi pentru a
evita crearea unor părţi oarbe, care vor fi uşor de atacat de către
adversar.
b. Tehnica mâinilor:
Ideea de bază este că „o
lovitură nu este lovitură”, ceea ce înseamna că nu vrem să consumăm o cantitate
mare de energie pentru a opri adversarul cu o singură lovitură puternică. Mai
eficient este atacul continuu deoarece adversarul va fi forțat în defensivă şi
nu va putea contraataca.
Pentru executarea
acestuia practicantul Wing Tsun aplică regula simultaneităţii: atacul şi
apărarea sunt executate în acelaşi timp pentru a învinge adversarul în cel mai
scurt timp cu efort minim depus.
Luptătorul Wing Tsun
neutralizează defensiva adversarului ca şi apa. Apa ocolește obiectele tari și
rigide dar trece cu ușurință prin obiectele moi. Dacă adversarul lasă „gaură”
în defensiva sa atunci ne vom folosi de aceste greșeli să atacăm rapid și eficient,
iar dacă adversarul foloseşte o apărare rigidă, bazată pe forţă
atunci vom ocoli defensiva sa.
Tehnicile în Wing Tsun
se bazează pe eficienţă ceea ce înseamnă că nu există mişcări pregătitoare,
atacul se execută rapid şi unde „doare”. În timpul apărării luptătorul Wing
Tsun aplică teoria forţei: forţa nu trebuie blocată ci condusă în
altă direcţie. Astfel un luptător cu un fizic mai slab poate învinge un
luptător mai puternic.
c. Tehnica picioarelor:
Tehnicile de picior ale
sistemului Wing Tsun sunt unice. Mulţi consideră că Wing Tsun-ul foloseşte
puţine tehnici de picior, dar se înşeală. Loviturile sunt joase (maxim până la
înălţimea stomacului) pentru că nu toți practicanții au flexibilitatea necesară
pentru a-și ridica piciorul la înălțime mare sau pur și simplu nu le
permite îmbrăcămintea (exemplu într-o pereche de pantaloni strâmţi) și din
acest motiv ar fi dificil ca loviturile să fie înalte.
Atacurile sunt dinamice.
Practicantul Wing Tsun nu se opreşte niciodată, se mişcă şi atacă în continuu
astfel nu lasă adversarului posibilitatea de a contraataca. Tehnicile sunt
executate în funcţie de situaţie şi nu într-o anumită ordine.
Astfel nu contează cu ce atac vine adversarul, practicantul Wing Tsun va
fi pregătit mereu. Tehnicile învăţate pot fi folosite cu eficienţă în orice
situaţie adaptându-le la aceasta.
Wing Tsun-ul nu
este sport ci este o artă marţială. Nu există reguli
de luptă și nu există nici competiţii. Într-o situaţie de luptă poate fi
folosit orice pentru a supravieţui. Tehnicile Wing Tsun sunt eficiente și
nu conţin tehnici moarte (care nu pot fi folosite într-o luptă reală).
Wing Tsun-ul conţine 3
forme cu mâna liberă: una pentru începători (Siu Nim Tau), una pentru avansaţi
(Chum Kiu) şi una pentru maeştrii (Biu Tze).
Pe lângă formele cu mâna
liberă conține și forme din păpușa de lemn (Muk Yan Chong, Saam Sing Chong și
Mui Fa Chong), tehnici cu bastonul lung (Look Dim Boon Kwun – 260cm) și tehnici
cu cuțite duble cantoneze (Bart Cham Dao).
Aşadar Wing
Tsun-ul este un sistem de luptă bazat pe logică și eficiență. Wing
Tsun-ul a fost creat astfel încât oricine, indiferent de vârstă şi sex, îl
poate învăţa și folosi cu ușurință.
Cele 8 principii
Cele 4 principii ale WT
WT nu este suma tehnicilor individuale, dar este un sistem real de auto-apărare.
WT urmează strategia
WT nu este suma tehnicilor individuale, dar este un sistem real de auto-apărare.
WT urmează strategia
- Daca drumul e liber,inainteaza!
- Daca drumul nu e liber,ataca-ti adversarul!
- Daca forte adversarului e superioară fortei tale,cedeaza!
- În cazul în care adversarul se retrage, urmați-l!
Cele patru principii de "forță"
Scapă de puterea ta!
Eliberați-vă de forța!
Folosește puterea adversarului împotriva lui însuși!
Adăuga puterea adversarului tău la asta!
Cele patru principii de "forță"
- Scapă de puterea ta!
- Eliberați-vă de forța!
- Folosește puterea adversarului împotriva lui însuși!
- Adăuga puterea adversarului tău la asta!
Cele 5
etape de reacție
Într-o situație reală de auto-apărare "reguli de
bune maniere" (care ar putea modifica rezultatul) nu există! Din acest
motiv, este esențial să fie pregătit pentru o comparație reală, pe toate
nivelurile, care este motivul pentru care trebuie să fie conștienți de
diferitele etape ale unui conflict.
Cele 5 etape:
1. Faza de reacție cu picioarele
2. Faza de reacție cu mâinile
3. Faza de reacție cu coate și genunchi
4. Faza de reacție cu blocaje, immobilizarii,
controalelor. etc ..
5. Faza de reacție la pamant
În fiecare dintre situațiile enumerate mai
sus, principiile de WT pot fi aplicate cu succes, motiv pentru care mulți
practicanți ai diferitelor arte martiale, odată văzut WT, încep să-l practică.
"WT începe în cazul în care cele mai multe stiluri se opresc.
"WT începe în cazul în care cele mai multe stiluri se opresc.
Cele 3 etape de învățare a Wing Tsun Kung Fu
Forme
"Forme" sunt derivate dintr-o serie de mișcări naturale cheie care au fost integrate pentru auto-apărare, relaxare, coordonare, meditație și bunăstarea.
Chi Sao (mâinile "lipite")
WT este singurul sistem de auto-apărare, care include un exercițiu care antrenează reflexele proprioceptive care sunt determinate prin contact. Reflexele Chi Sao sunt solicitat imediat și în mod automat la atacul adversarului. Din acest motiv, ele sunt "făcut pe măsura" pentru a se potrivi cu situația de agresiune. Reflexiile lui Chi Sao sunt mult mai rapide decât cele controlate de impulsul vizual.
"Forme" sunt derivate dintr-o serie de mișcări naturale cheie care au fost integrate pentru auto-apărare, relaxare, coordonare, meditație și bunăstarea.
Chi Sao (mâinile "lipite")
WT este singurul sistem de auto-apărare, care include un exercițiu care antrenează reflexele proprioceptive care sunt determinate prin contact. Reflexele Chi Sao sunt solicitat imediat și în mod automat la atacul adversarului. Din acest motiv, ele sunt "făcut pe măsura" pentru a se potrivi cu situația de agresiune. Reflexiile lui Chi Sao sunt mult mai rapide decât cele controlate de impulsul vizual.
Chi Sao este liantul care integrează o serie de
mișcări individuale dintr-o secvență coerentă, care nu este, totuși,
"predeterminat" rigid, astfel încât să se adapteze la fiecare
situație și fiecare reacție a agresorului. Fără Chi Sao, Wing Tsun ar fi doar o
sumă de tehnici individuale și "mișcări moarte" (cum ar fi cele mai
multe dintre celelalte stiluri de arte martiale). La aceasta se poate spune că
Chi-Sao ul este chiar sufletul Wing Tsun.
Lat Sao (aplicatii la distanta)
Scopul Wing Tsun este de a dezvolta abilități în caz de agresiune. În Lat Sao, elevul învață să se confrunte fără teamă de o ciocnire în unu-la-unu sau mai mulți adversari.
BlitzReAction: program special pentru situații speciale în cazul unor atacuri la distanță foarte scurtă.